Cerinţele Alimentare ale Organismului

NutritieCerintele alimentare ale organismului Fiecare organism in parte are necesitatile lui din punct de vedere al alimentatiei. Protidele sunt indispensabile in masura in care trebuie sa furnizeze pietrele de constructie (acizii aminati) tesuturilor organismului. Valoarea lor alimentara este inegala: cele de origine animala sunt mai apte sa raspunda acestui deziderat decât cele de origine vegetala. Ca atare, ratia zilnica de protide trebuie sa cuprinda cel putin 50% protide animale, restul putând fi furnizat de cele vegetale. Cantitatea de protide necesara zilnic unui adult sanatos este de 1 g pe kg de greutate corporala, ceea ce inseamna ca pentru un om de 65 kg ratia protidica trebuie sa fie de 65 g. Aceasta cantitate poate fi de exemplu furnizata de urmatoarele alimente: carne 100 g, lapte 0,5 l, pâine 25 g; lapte 0,5 l, 2 oua, pâine 350 g; brânza 150 g, pâine 100 g, fasole boabe 100 g. Glucidele sunt furnizate omului fie sub forma de fainoase (amidon), ca pâinea, pastele fainoase, orezul, fie ca dulciuri, cum sunt zaharul, marmelada, dulceata. Ele constituie cea mai mare parte din ratia alimentara, fiind furnizoarele principale de energie impreuna cu lipidele. Lipidele sunt de origine animala sau vegetala. Cercetarile in domeniul nutritiei au pus in evidenta necesitatea grasimilor vegetale in alimentatia omului, ele fiind furnizoare exclusive de acizi grasi nesaturati, cu rol in protectia pielii si mai ales in prevenirea aterosclerozei (depunerea de lipide in peretii arterelor). Vitaminele sunt substante pe care omul nu le poate sintetiza, necesare zilnic in cantitati de ordinul miligramelor, si care au in organism, in general, un rol biocatalitic (enzimatic). Ele au fost impartite in doua grupe: grupul celor ce se dizolva in grasimi (vitamine liposolubile) si grupul celor care se dizolva in apa (hidrosolubile). In prima categorie intra vitaminele care au un rol in reglarea functiilor anumitor tesuturi, de multe ori in sinergie sau in antagonism cu actiunea unor hormoni, motiv pentru care au si fost denumite “hormono-vitamine”. Din acest grup fac parte vitaminele A, D, E si K. Al doilea grup este compus din vitamine cu rol in special biocatalizator, care sprijina actiunea unor enzime sau intra chiar in compozitia lor, motiv pentru care au fost denumite “enzimo-vitamine”. Fiind hidrosolubile, ele se elimina mai usor din organism, care nu le poate depozita, ca pe cele liposolubile. De aceea, necesitatea aportului zilnic de vitamine, lege valabila pentru ambele grupuri este mai ales imperativa in privinta celor hidrosolubile. Din acest ultim grup fac parte vitaminele B si C. Raspândirea lor in natura este foarte mare, motiv pentru care o alimentatie cât de cât variata si echilibrata asigura de regula aportul zilnic necesar de vitamine. Sarurile minerale: substantele nutritive din acest grup pot fi impartite in doua mari categorii: unele dintre ele, cum sunt calciul si fosforul, prezente in organism in cantitati mari, intra chiar in constitutia unor tesuturi, iar altele sunt asa-numitele oligoelemente, necesare in cantitati foarte mici. In prima grupa, afara de calciu si fosfor, mai intra sodiul si potasiul. Din a doua categorie fac parte fierul, iodul si fluorul. Fierul intra in compozitia pigmentului sanguin (hemoglobina), iodul are un rol in functia tiroidei, iar fluorul asigura mentinerea integritatii dintilor, impiedicând formarea cariilor. Lipsa de calciu este de temut in cazul unei alimentatii prea sarace in lapte si brânza, iar cea de fier intr-o alimentatie lipsita de carne si legume verzi. Apa: spre deosebire de substantele nutritive enumerate mai sus, apa nu are nici un rol energetic sau plastic, nici biocatalitic. Este insa suficient sa precizam ca circa 60-70% din greutatea corpului omului este reprezentata numai de apa si ca toate procesele vitale si metabolice mentionate pâna acum au loc in mediu celular apos. Acesta face ca lipsa de apa sa fie mai repede resimtita decât lipsa de hrana, astfel ca, daca omul poate rezista la lipsa completa de alimente pâna la 30 de zile sau chiar mai mult, lipsa de apa il omoara in câteva zile.